Nu-i înjuraţi pe italieni

Nu-i tăiaţi capul lui Frattini. Nu îi răstigniţi pe italieni pentru că s-au răsculat împotriva ţiganilor români care fură în draci şi violează babe oarbe de 83 de ani. Nu îi faceţi fascişti, xenofobi şi rasişti. Nu îi condamnaţi că au ajuns cu răbdarea la limită şi, uneori, le vine să-i linşeze pe unii dintre conaţionalii noştri. Şi italienii sunt, în primul rând, oameni. Încercaţi un exerciţiu de imaginaţie şi încercaţi să vă puneţi în locul lor. Zicea un român că, pentru copilul lui, ar fi în stare să pârjolească pâmântul. De ce, pentru un tată italian, a cărui fiică de 14 ani a fost violată de doi ţigani români, situaţia ar fi alta? Cât credeţi că rezistă o comunitate când vede că administratorul unui bloc este ucis de români, tranşat bucăţi şi băgat într-o valiză? Puneţi-vă în locul fetelor şi femeilor din Italia, care se tem să mai iasă din case, să nu fie violate şi strangulate sau împunse cu umbrela în ochi şi să moară într-o gură de metrou? Gândiţi-vă că aveţi o fiică de 14 ani care a fost violată de Sfântul Valentin de doi descreieraţi străini. O să aşteptaţi cuminte ca autorităţile să cerceteze, să îi interogheze, să se poarte cu mănuşi, sau daţi dracului toată Uniunea Europeană şi regulile ei relaxate şi tocmiţi o ceată de voinici să vă facă dreptate? Să arunce piatra numai cel care nu s-a gândit niciodată ce ar face dacă i s-ar întâmpla ceva vreunui copil al său, vreunui membru al familiei sale. Să îi văd pe marii apărători ai drepturilor omului, ai ţiganilor, când fiicele lor ar fi violate cu sălbăticie, când părinţii lor ar fi torturaţi până la moarte să spună unde au ascuns banii din casă. Vă spun eu, italienii ar fi mici copii. Să nu mai vorbesc de presa din România, cu derapajele ei sinistre, faţă de care cea din Italia parcă acum învaţă abc-ul meseriei? Aşa că, nu-i înjuraţi pe italieni. Nu-i tăiaţi capul lui Frattini. Nu îi răstigniţi pe italieni pentru că s-au răsculat împotriva ţiganilor români care fură în draci şi violează babe oarbe de 83 de ani. Nu îi faceţi fascişti, xenofobi şi rasişti. Nu îi condamnaţi că au ajuns cu răbdarea la limită şi, uneori, le vine să-i linşeze pe unii dintre conaţionalii noştri. Şi italienii sunt, în primul rând, oameni.

Pour les connaisseurs

“Quand quelq’un vole, c’est cleptomanie. quand plusieurs volent, c’est une manie. quand tout un peuple vole, c’est la roumanie”

(Am preluat-o şi o transmit mai departe pentru că merită. E adevărul gol goluţ, din păcate, pentru părerea francezilor despre noi)

Peter Pal va fi consilier local

Aviz colegilor de la Pro Sport ;i Gardianul. Peter Pal, secretarul personal al premierului Emil Boc, va fi numit, joi, în funcţia de consilier local în locul lui Florin Stamatian, care a ajuns prefect. Deci nu este Peter Pal, patronul de la Energobit şi vicepreşedinte echipei de fotbal CFR. Este Peter Pal, Pali pentru prieteni, tipul acela micuţ şi blonduţ de la PDL, care îl însoţeşte peste tot pe premier şi îi cară servieta nucleară.

Să nu avem vorbe de genul “CFR va mulge bugetul Consiliul Local din interior”,  “Paszkany a pus laba pe Consiliul Local” etc.

E vorba doar de Pali…

Noi am dat, Domnul nu a luat

- Domnul a dat, Domnul a luat, fie numele Domnului binecuvântat. Şi a-l domnului deputat, aici de faaţăă… Vocea puternică a preotului mişca până şi icoanele afumate de pe pereţii bisericii. Era duminică dimineaţă, zi de slujbă, iar lăcaşul sfânt era plin de credincioşi smeriţi, gătiţi cu cele mai bune haine scoase de prin dulapuri.

- Lăudat fie Domnul, dar şi domnul senator care este şi dânsul aici de faţă, de asemenea…

Preotul se înclină cu cristelniţa şi îi suflă aburi de tămâie parlamentarului care îi miluise biserica sa cu mai multe miliarde de lei pentru renovare. Şi mai făcuse rost de bani pentru începerea unei biserici noi în satul vecin. Cei doi, deputatul şi senatorul, unul de la PDL, celălalt de la PSD, făcuseră echipă bună şi, deşi erau din partide diferite, erau împreună la guvernare şi ţinteau, ambii, un nou mandat. Se pregăteau din timp. Preotul ştia cum se bătuseră ca nişte lei la dezbaterea bugetului, în comisii dar şi în plen, pentru a aduce bani către cele sfinte din judeţul lor, pentru biserici noi, pentru renovarea celor vechi, pentru mănăstiri.

- Încă ne rugăm pentru sufletele celor de faţă, printre care se află şi domnul deputat şi domnul senator…

Slujba religioasă îşi urma cursul, iar cei doi pomeniţi îşi făceau cruci mari, să le vadă şi credincioşii aflaţi mai în spate. Ca ei procedaseră aproape toţi parlamentarii, ştiind forţa Bisericii, mai ales la sate. Ai dat bani la biserici, ai, pe lângă un loc asigurat în Ceruri, şi multe mii de voturi, aici pe Pământ, suficiente pentru încă un mandat. Şi, nu-i aşa, ce nu face parlamentarul pentru alegătorii săi, că doar nu dă din buzunarul propriu. Deputatul se foi şi îi făcu semn preotului să-şi aplece puţin urechea.

- Ştii ce, părinte, dacă mai scoatem de la buget încă 10 miliarde, nu poţi pune ‘mneata, „noi am dat”, adică io şi colegul de la PSD, şi să ne pomeniţi numele la toate slujbele până după alegerile alealalte? Adică noi am dat bani, tot noi am luat. Voturi, carevasăzică…

Am avut dreptate

În postarea din 23 ianuarie sub titlul “În linie dreaptă” făceam un pronostic al rezultatelor alegerilor de ieri. Spuneam atunci că Sorin Apostu, candidatul PDL, va ieşi din primul tur, şi va fi urmat de candidatul PNL Marius Nicoară.

Nicoară, abonat la locul doi, după ce a pierdut şi în faţa lui Alin Tişe, tot de la PDL, bătălia de anul trecut pentru şefia Consiliului Judeţean Cluj.

“Un pronostic? Apostu, 95% din primul tur. Nicoară pe locul doi. Din nou…”.

Asta scriam atunci. A ieşit exact aşa.

Azi dimineaţă m-am îngrozit să nu cumva să mă asalteze prietenii să îmi ceară să le dau numerele de la loto de duminică.

Nici s-o nimereşti la fix nu e bine, câteodată.

 

Încă o oră de alegeri

Mai este o oră până la închiderea urnelor.

La sediul Partidului Alianţa Socialistă (PAS), ştiţi, ăla de la fosta Primărie, la parter, unde e xerox-ul, e veselie mare. Sursele socialiste spun că Gheorghe Oros, candidatul filialei, intră în turul doi. Încă nu se ştie dacă va fi cu Laszlo Csaba de la Partidul Verde, ăla de care nu a auzit nimeni, şi care nici sediu nu are, eventual lângă o pubelă ecologică. Laszlo a primit voturi de la ungurii care nu au aflat că viceprimarul Laszlo nu a candidat. Mare păcat că verzii nu au avut un candidat pe care să îl cheme Laszlo Gergely, că ieşea din primul tur.

Şi pictorul Gheorghe Aştileanu trage speranţe la turul doi, că l-au dat la televizor că nu poate intra singur cu căruciorul cu rotile în secţia de votare, pentru că la liceul “Bălcescu” nu au montat rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi. Surse din PNGCD spun că Becali însuşi ar fi aflat de estimări şi va veni la noapte cu elicopterul la Cluj, să aducă o valiză pentru contracandidatul lui Aştileanu să nu îşi joace corect şansele duminica viitoare.

Grigore Pop, singurul independent, a ras deja vreo două butelci de vin de bucurie că va intra în turul doi, după cum susţin surse sindicale, tot mai roşii la faţă. De frig. Pop îşi face deja calcule dacă mai merită să mai doneze pentru campania electorală de săptămâna viitoare încă 15.000 de lei din economiile făcute. Se pare că va cere o mărire de salariu de la Cartel “Alfa”, că cei 900 de euro pe lună nu îi ajung să mai comande afişe noi şi un nou set de pungi ecologice.

Şi la ţărănişti e chef. Biju a reapărut pe la sediu, după o absenţă de 10 ani, şi l-a felicitat pe Călin Oancea pentru voturile primite de la nucleul dur al ţărăniştilor care l-au dus pe candidat în turul doi. Indiferent cu cine se va înfrunta duminica viitoare, Oancea e mulţumit de rezultat. Şi Sârbu. Mai ales Sârbu, că a reuşit să demonstreze că PNŢCD mai mişcă şi respiră.

Gergely Balasz de la PCM  îşi freacă mâinile de bucurie. A adunat o căruţă de voturi care, spun sursele maghiare sub acoperire din secţiile de votare, l-au dus direct în turul doi. Abia aşteaptă să le dea peste nas celor de la UDMR. Oricum am lua-o, PCM a primit mai multe voturi decât UDMR, care nu a avut candidat. 1-0 pentru PCM la faza asta.

La partidele “mari” e liniştea dinaintea furtunii. Se pregăteşte numărătoarea paralelă iar dacă nu vor ieşi candidaţii favoriţi, se întocmesc deja acuzele de fraudare a votului. Apostu e sigur că va ieşi din primul tur, Nicoară li Popo Puşcaş sunt siguri că intră, fiecare, în finala de doi, cu Apostu. 

Mai este o oră până la închiderea urnelor şi vom vedea cine a sperat degeaba.

Jaf armat la televizor

- Ăăă, întrerupem talk-show-ul politic pentru a anunţa un jaf armat care a avut loc la o bancă din provincie. Dăm legătura colegului nostru care este la faţa locului prin 3 G şi care ştie exact ce s-a întâmplat…

Realizatoarea era surescitată şi bucuroasă, într-un fel, că scăpase de discuţia în care bătuse apa-n piuă alături de invitaţi mai bine de două ore.

- Bună ziua, doi indivizi cu cagule şi înarmaţi cu pistoale au intrat în bancă şi au lovit paznicul şi o casieriţă după care au furat banii şi au dispărut..

Realizatoarea se isteriză de-a dreptul.

- Extraodinar, au fost doi indivizi mascaţi. Unde era poliţia, de ce nu a intervenit? De ce nu i-a prins? Ce ne mai poţi spune, au tras, a murit cineva împuşcat?

Reporterul aflat la oarece distanţă de bancă încercă să o tempereze.

- Nu, nu s-au tras focuri de armă. Paznicul şi casieriţa au fost doar loviţi, iar atacatorii au fugit cu o maşină de culoare închisă.

Din studio, realizatoare nu cedă. I se simţea frustrarea în glas.

- Loviţi grav, nu-i aşa? A fost nevoie de ambulanţă? Sunt la spital?

- Nu chiar, au refuzat să meargă la spital. Sunt puţin loviţi.

Realizatoarea simţi că i se scurge ratingul printre degete.

- Ce altceva ne mai poţi spune? Martorii, martorii ce spun, ce au văzut? Sigur erau doi indivizi mascaţi?

Reporterul, care nu era prost, intră în joc. Totul pentru rating, totul pentru senzaţional.

- Martorii spun că ar fi fost, de fapt, patru indivizi. Cu pistoale. Şi au fugit cu două maşini, una de culoare închisă şi una de culoare deschisă…

- Extraordinar, deci erau patru. Fantastic. Şi poliţia nu a reuşit să-i prindă. Repet, este extraordinar.

Vocea realizatoarei era entuziasmată de-a dreptul. Ratingul urca vertiginos.

- Şi ce arme aveau? Pistoale mitralieră cumva?

Reporterul se vedea ca prin ceaţă prin imaginea de doi lei. Vocea îi suna gâjâită şi întreruptă.

- …stol cu electroşocuri cu care au anihilat..znicul şi…pumnii şi…rele.

- Ce calibru aveau mitralierele?

Realizatoarea nu se lăsa cu una cu două.

- Ar putea fi cele furate din depozitul militar, ce crezi? Iar răufăcătorii nu ar putea fi cumva cei de la Braşov?

- brrr…hrrr.. aaa…ooo

Transmisiunea, în exclusivitate, de la locul faptei, era ca porcul, dar asta nu conta. Bătălia pentru informaţii cât mai multe în cât mai scurt timp şi cât mai exagerate era pe viaţă şi pe moarte.

- Deci, da, aşa ai zis? Cine zice asta, poliţia? Deci poliţia confirmă că jaful ar fi putut să se fi produs cu armele furate de la armată. Şi că autorii ar putea fi cei de la Braşov. Extraordinar, repet extraordinar. Ce alte informaţii mai ai?

Conversaţia dura de două minute dar realizatoarei i se păruse o veşnicie. Atâtea informaţii noi apăruseră, iar reporterul era atât de documentat. Cum reuşea să adune atâtea date doar stând în faţa telefonului mobil şi discutând cu ea, era, încă, un mister.

Transmisia se stabiliză, semn că semnalul revenise la normal. Şi imaginea reporterului era mai clară.

- Ce m-ai întrebat?

Realizatoarea se întoarse cu faţa spre prompter şi zâmbi fericită.

- Stimaţi telespectatori, nu plecaţi din faţa ecranelor, pentru că numai noi vă aducem cele mai proaspete informaţii. Luăm publicitate şi revenim cu jaful secolului în România.

Ratingul explodă.

Contează?

Chiar contează dacă viitorul primar este sau nu născut în Cluj? Va avea, cumva, două perechi, dacă s-a născut la „Stanca”? E musai să fi fost clujean din naştere, să fi copilărit în Dâmbu Rotund sau Gheorgheni, să se fi plimbat pe „floaştăr” în adolescenţă, la agăţat, şi să îşi fi băut, dimineaţa, nechezolul la „Arizona” în studenţie?

Ca să fie un bun primar, trebuie obligatoriu ca un candidat să mai folosească în conversaţiile cu alegătorii Lenin în loc de B-dul 21 Decembrie, Petru Groza în loc de Eroilor sau 30 Decembrie în loc de Memorandumului?

E musai să fie clujean născut şi crescut aici sau e o crimă să fie o „vinitură”, cum se spune pe la noi?

Gândiţi-vă numai la Funar, care a condus oraşul 12 ani, ales şi reales, şi care era născut în Sânnicolaul Mare, în judeţul Timiş.

Gândiţi-vă la Boc care a luat peste 70% vara trecută şi care e născut la Răchiţele, la ţară.

Dacă viitorul primar e născut în Cluj, automat se identifică cu oraşul, îl simte mai pregnant decât altul care e aici de 20 de ani sau de 30 de ani?

Contează chiar atât de mult dacă un candidat e născut aici, că am văzut cum s-au bătut unii cu cărămida în piept şi fac apel la coarda patriotismului local, de parcă alegerile pentru Primărie ar fi concurs de adunat puncte?

Cunosc clujeni prin adopţie care simt Clujul, care s-au îndrăgostit de urbe şi cărora le pasă de oraş mult mai mult decât mulţi „băştinaşi” născuţi la „Stanca”, care au copilărit în Dâmbu Rotund sau în Gheorgheni, care au ieşit la agăţat pe „floaştăr” sau şi-au băut nechezolul, dimineaţa, la „Arizona”, în studenţie…

Contează, aşa ca mândrie locală, dacă vreţi, şi originea, dar important mi se pare şi omul.

Contează foarte mult să iubească oraşul şi să ştie ce măsuri să fie bune pentru Cluj şi locuitori. Contează ce a făcut până acum, ce realizări are, cum gândeşte, ce vrea să facă. Cât suflet pune pentru a-şi duce la îndeplinire proiectele. Care ţine cu Clujul şi cu noi în primul rând, apoi cu partidul sau sindicatul care îl susţine.

Duminică va fi, iar, un moment dificil de alegere a noului edil şef.

Unul din nouă.

Ce pot să zic decât să ne ajute Dumnezeu să îl alegem pe cel mai bun.

Dracul politic

Cică de scandalul de la Clubul Romantic, din care a ieşit şifonat europarlamentarul Rareş Niculescu,  nu ar fi străini nici niscaiva liberali împărţitori de pliante cu Nicoară prin club şi care i-ar fi ridicat tensiunea acestuia.

Da, şi-a băgat dracul politicii coada şi aici. Pe când credeam că îi numa un caft cu bodyguarzi şi alcoale, iată că apar alte scenarii. Nici fata aceia despre care unii martori spun că ar fi fost lovită de Niculescu nu ar fi departe de simpatiile liberale.

Păi cum să nu se lase atunci cu scântei?

Vom vedea dacă Tăriceanu va lua atitudine….

Întrebare tâmpită

Azi, la Realitatea TV, realizatorul Cristina Şincai în dialog telefonic cu ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, despre cazul handbalistului român omorât în Ungaria. Întreabă Şincai, după ce a deplâns tragica întâmplare, “şi, doamna ministru, vreau să vă întreb, dumneavoastră ce puteţi face ca astfel de cazuri să nu se mai întâmple, ca să fie păstraţi sportivii români la echipe din ţară?”. Adică, ce poate face un minister ca un handbalist, un fotbalist, un baschetbalist, să joace numai în România, să nu cumva să plece în străinătate să joace şi să moară din întâmplare. Să dea, cumva, milioane de euro la cluburi private ca să îşi poată plăti regeşte sportivii, sau ce Dumnezeu să facă? Întrebare mai tâmpită nu mi-a fost dat demult să aud.

Păi să îi spună Cristina Şincai lui Mutu să vină repede acasă de la Fiorentina, să joace la Avântul Prăbuşirea pe doi firfirei, să nu îi dea vreun italian supărat în cap,. că îi dă ministra bani suficienţi, să joace numai în ţărişoara lui dragă, mama ei de situaţie care îi împinge pe căpşunari să lucreze în Spania şi pe bieţii sportivi să joace în lumea largă.  Sau lui Chivu sau mai nu ştiu cui. Guvernul e de vină, dragă Cristina, că nu are 10 milioane de euro să îi dea lui Mutu pe sezon.

Bună întrebare, de la o jurnalistă multilateral dezvoltată, care peste 5 minute, sărea de la sport şi dezbătea soarta salariilor bugetarilor, de parcă ea se pricepe la toate. Păcat că nu urma şi a treia parte, despre fotosinteză sau despre fizica cuantică, sunt sigur că s-ar fi descurcat de minune.

Nu am mai urmărit-o că mi s-a făcut lehamite.