Fiecare vot contează

În 22 noiembrie va conta fiecare vot, de la sat sau oraş, de la cei care locuiesc la vile, sau la bloc. În cocioabe sau sub cerul liber, prin parcuri. De la cei care lucrează, la şomeri, sau căpşunari. De la medici, mari savanţi, la sculeri-matriţeri, care dau la şaibă în hale fără geamuri, până la buticarul din colţ care îşi târăşte afacerea de azi pe mâine, sufocat de criză.

De la tinerii care votează prima oară după Revoluţie, la bătrânii care au prins alegerile din ’46, furate de comunişti. Nimic nu este de neglijat, nici o manifestare, nicio baie de mulţime, nu trebuie ratată nicio poză cu sau fără copii în braţe, dar cu părinţi lângă, care aduc voturi. Fiecare prilej trebuie folosit, nicio invitaţie nu trebuie ignorată.

Nimic nu e penibil şi jenant pentru un candidat la preşedinţie care vrea să ajungă la Cotroceni. Nici să tundă oi, nici să se joace cu copiii în parc, nici să meargă la slujbe religioase pozând în mare creştin, nici să se îmbrace în secui sau în moroşan, sau să îşi pună nevasta să îşi tragă pe ea o fustă ţigănească şi să îşi prindă la gât bănuţi de aur. Totul are un scop: victoria finală. Iar pentru asta, un candidat nu trebuie să se dea în lături de la nimic, chiar să stea la masă cu persoane dubioase, dacă e cazul, chiar să meargă la zilele unui sat de care nu a auzit nimeni, câtă vreme şi acolo trăiesc oameni.

În politică, la acest nivel, ştim cu toţii că nu avem de-a face cu sfinţi. Votul scuză mijloacele. Calculul e de copil de-a-ntâia: un om – un vot. Cine are mai multe voturi câştigă. Simplu ca bună ziua. Aritmetică elementară.

Aşa încât să nu ne speriem de ce sunt sau vor fi în stare candidaţii la preşedinţie, să nu râdem cu hohote, să nu ne enervăm şi să nu ne indignăm când îi vom vedea în diferite ipostaze, în goana lor absolut nebună după voturi, înainte şi în timpul campaniei electorale. Faţă de ce am văzut până acum, posibilităţile sunt infinite.

* * *

Preşedintele şi soţia, alături de membrii staff-ului de campanie, se opriră pe marginea unui canal, din care ieşea un tub gros. Cuplul prezidenţial continua o discuţie începută în maşină.

– Ascultă la mine, Maria, pentru că numai eu ştiu ce greu este să aduni voturi. Cum am făcut atâtea, pot să o fac şi pe asta. E un test de voinţă, până la urmă.

– Traiane, dar chiar să te cobori printre vidanjori?

– Uite, Maria, vezi ce sacrificii trebuie să fac, pentru a fi reales? Să nu crezi că e simplu deloc. Şi vidanjorii au familii, lucrează într-un mediu nesănătos, nu mai ştiu dacă le mai dă Boc sporuri, trebuie să vadă că un candidat la preşedinţie îi înţelege şi poate fi de-al lor, la o adică.

Fără alte comentarii, preşedintele îşi îmbrăcă echipamentul de protecţie şi coborî în canal. Duhoarea era insuportabilă şi i se făcu greaţă, dar nu cedă. Zări, jos, câteva siluete cu căşti de protecţie pe cap, ca a lui.

– Băieţi, daţi-mi, măi, şi mie un polonic.

Aşezaţi pe fundul canalului, Geoană, Antonescu şi Oprescu, fiecare cu câte o lingură în mână, începură să râdă.

Un răspuns to “Fiecare vot contează”

  1. Ciprian Says:

    Lipseste UDMR-ul. Sau or fi ei autonomi si cand restul sunt in rahat?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: